Sfantul Andrei este o sarbatoare foarte mare pentru crestini si tocmai din acest motiv cei mai multi dintre ei chiar tin cont de supersitiile din popor. Superstitiile si traditiile de Sf. Andrei au luat nastere inca din vremea dacilor cand si acestia credeau si tineau cont de ele.
Sigur ca exista oameni care considera ca nu este nimic adevarat din aceste supersitii si ca vor ramane simple vorbe din popor. De asemenea, exista persoane care se incred in traditii si nu doresc sa le emita chiar daca nu au o certitudine ca sunt adevarate.
Ramane la aprecierea fiecarei persoane daca va incredeti sau nu in aceste vorbe. Totusi, pentru persoanele care nu se dezic de superstitii si traditii, iata care sunt lucrurile care ar putea sa va influenteze sau pe care trebuie sa le cunoasteti.
In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umbla strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de „dincolo” dupa inmormantare, sau refuza sa se mai intoarca „acolo” dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice.
Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde activeaza, ei pot fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. Ei calatoresc pe Pamant si pe ape, strigand si miorlaind, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi.
Asadar, Sfantul Andrei nu este doar sarbatoarea in care se serbeaza persoanele care poarta acest nume ci mai degraba este sarbatoarea traditiilor. Unii romani tin cont de acestea si altii nu tin cont. Oricum, totul ramane la aprecierea dvs.
